Daca mintea ta ar fi o cafenea, cum ar arata aceasta cafenea? Ce decoruri, ce cafea, ce fel de oameni as gasi acolo?

Iata-ne ajunsi la ultima intrebare. Enjoy!

Stefan Caraman

Daca mintea mea ar fi o cafenea, la bara ar dansa (pentru ca ar fi un program de striptease permanent) cele mai frumoase sau decente doamne posibile, cele care nici macar nu-si inchipuie ca ar putea dansa vreodata la bara… iar clienti ar fi personajele pieselor pe care le scriu (aproape nimeni din viata reala, nimeni in afara de mine) ; nu s-ar fuma droguri dar s-ar manca pomelo; fetele/femeile ar dansa pe ritmuri progressive rock, barbatii ar fi de bun simt (adica nu le-ar indesa bani in chilotzii tanga ci le-ar face un transfer bancar), ospatarii nu ar fura pentru simplu motiv ca tot ce se consuma e gratuit, toata lumea ar fi fericita dintr-un singur motiv – la sfarsitul programului mor toti, nu scapa nimeni

Vilma Minor

Cafeneaua mea…
In primul rand te-ar intampina aroma minunata a plantei miraculoase. Stii, nu se cheama « cafenea » doar pentru ca are un fel de espresso, unul de cappucino si unul de Ice Coffee. Nu.
Daca tot e cafenea, aici gasesti numeroase feluri de cafea si oameni care stiu sa iti prepare licoarea miraculoasa in multe, multe, feluri. Tot ei ti-ar putea spune povestea fiecareia. Fiecare poveste aduce alta, fiecare raspuns cheama o noua intrebare.
Oameni care se simt mai bine cu intrebarile decat cu raspunsurile. Carora nu le-ai putea ghici modelul masinii in primele 3 secunde dupa ce i-ai cunoscut. Stii, genul ala care zambeste din reflex cand isi ridica ochii din carte, chiar inainte de a vedea cu cine vor sta de vorba. Voci clare, ferme sau blande. Unora le ghicesti excentricitatea dar, pana sa te sperii, te-au cucerit cu sinceritatea nepretentioasa. Te provoaca jucaus, nu te forteaza. Nu-i asa ca ti-a venit cheful de vorba ? Poate chiar de flirt ?
Cafeaua « se vorbeste » cu altul, dar se savureaza personal. Ca sa te bucuri deplin de ea, e nevoie de putina intimitate. Deci cafeneaua mea ar fi o casa cu incaperi in care poti sa stai la cafea cu prietena sau prietenele sau cu necunoscutii politicosi, dar si unele in care ai putea sa te bucuri de o cafea si o tigara singura, citind poezii sau ascultand muzica. Fotolii moi, comode, nu o expozitie de mobila la moda ; poate putin uzate, ca sa nu te faca sa stai stanjenit de sentimentul ca strici ceva prea nou in sufrageria vecinei. Asa, intinde-ti picioarele, ca nu deranjezi pe nimeni.
Muzica in surdina (care sa acompanieze discret povestile fara sa-ti acopere vocea, ba chiar si mp3 playere sau CD playere individuale, pe care sa le poti folosi in caz ca vrei sa asculti alta muzica. De ce sa aleaga altii pentru tine ?
Mici obiecte la indemana, oameni care te servesc discret si prompt.
Ar avea o gradina putin salbaticita. Gradina secreta prin care nici timpul nu adie.
Dulce hedonism, nimic pretentios, pentru ca aici totul este despre mine si cafeaua meaa, iar sofisticarea e in aceasta relatie, nu in obiectele efemere din jur. In povestea fara sfarsit.

Adrian Chira

Greu de imaginat asa o cafenea ai avea tot felul de arome noi si vechi si le-ai combina dupa cum iti trece prin minte pana ai obtine ceea ce doresti sau macar ceva care sa-ti placa.

Paul Cristian Stefanescu

Pereti verzi, totul verde inchis cu alb, parchet, mobila din lemn natur, liniste, multa lumina alba, solara. Cafea la temperatura camerei, cu menta. Tineri, frumosi, cu inteligenta sclipitoare. Si sunt numai femei, eu sunt singurul barbat.