„Ce e mentoratul, un fel de dresaj?” ma intreba in gluma Adi A intr-un comentariu recent…
O sa raspund in final si la povestea cu dresajul dar pana una alta as vrea sa incerc sa elucidez alte cateva confuzii, un pic mai des intalnite decat cea cu dresajul(:-))
Mentoratul nu e coaching!
Ce te-ar putea face sa crezi ca e?
Poate faptul ca se desfasoara tot in sistem „unu la unu” sau poate pentru ca in ambele te bazezi pe sprijinul cuiva (coach respectiv mentor).
De ce nu e acelasi lucru?
Pentru ca mentorul iti poate da sfaturi iar coachul nu. Coachul doar iti pune intrebari iar tu singur descoperi in tine raspunsurile la tot ceea ce te preocupa.Coachul nu-ti da sfaturi nicicum! Daca-ti da, eu zic ca nu e coach. Sau nu e coach NLP asa cum stiu eu sa fiu.
In plus, in general mentorul e o persoana senior, mai sus pe scara carierei ca tine. Coachul e doar o persoana cu o pregatire speciala in coaching. Cand zic „doar” n-as vrea sa para ca e putin lucru. Din contra, e foarte greu sa fii coach adevarat. Eu de 4 ani studiez povestea asta.
Mentoratul nu e training!
Ce te-ar putea face sa crezi ca e?
Poate faptul ca o persoana care are cunostinte temeinice intr-un domeniu ti le prezinta astfel incat sa le intelegi.
De ce in mod sigur nu e?
Pentru ca nu se desfasoara pe o tematica anume impusa de specificul cursului respectiv ci se adapteaza permanent nevoilor mentee-ului (adica a persoanei care beneficiaza de mentorat). In training, trainerul este responsabil pentru modul cum conduce cursul. In mentorat, responsabilitatea pentru agenda discutiilor este a mentee-ului. Mentorul doar ii sta la dispozitie.
In plus exista diferenta de aboradre: „unu la unu” in mentorat si „unu la multi” in training;
Mentoratul nu este consiliere!
Ce te-ar putea face sa le confuzi?
Poate faptul ca o persoana cu mai multa experienta (consultantul) iti arata cum iti poti imbunatati activitatea. Sau poate faptul ca si consilierea poate fi in unele cazuri o relatie „unu la unu” cum e si mentoratul.
De ce sigur nu e?
Mentoratul e in general o relatie pe termen lung. Consilierea mai degraba pe termen scurt. Mentoratul e mai mult informal, consilierea mai degraba formala. Focusul mentoratului este cel mai adesea pe cariera sau dezvoltare personala. Focusul consilierii este cu mult mai larg, adesea ancorat in zona businessului.
Cam asa vad eu lucrurile. Am sa incerc sa construiesc o explicatie si cu exemple dar asta ceva mai tarziu.
Si am sa mai scriu si despre cum puteti gasi un coach daca aveti nevoie de unul. Despre cum puteti gasi un mentor am mai scris si a scris si Raluca in articolul „Marturii despre mentorat”.
Cum ramane insa cu dresajul? Habar n-am. Am putea vorbi insa de un autodresaj ca la urma urmei nu te obliga nimeni sa inveti ceva cu forta (:-)))! Corect?
Mariana Iosif's blog 
Si atunci, sa inteleg ca este cam cum se duc americanii la psihiatru’, psiholog si alti psih… si trebuie sa ne aliniem.
Daca, mentoratul, nu este o consiliere, o consultatie, este oare o formatare de caracter? Daca baiatul ala bun (nu sunt misogin sau fata aia buna), care da sfaturi, este asa de bun(a), de ce nu-si varsa talentul intro afacere, a lui (trebuie sa scriu si „a ei)?
Daca mintea aia are idei, solutii, de ce nu se „esprima”?
M-am razgandit, o sa scriu de cate ori am chef pentru ca nu pot sa tac. Intotdeauna (mereu, uneori, cateodata, niciodata) am avut gura mare.
Nu prea stiu exact de ce am simtit o aluzie in „vorbe mestesugite si mincinoase” si un pic de rautate. Poate a fost o parere dar Io am mare incredere in intuitie. Poate a mintit si intuitia… Poate ca n-a fost asa.
(scrie ceva despre intuitie daca ai chef)
Si m-am suparat dar mie-mi trece repede. Nu mestesugaresc vorbe.
Spre deosebire de voi eu incerc sa cred ca sunt un om liber. Si pot sa scriu… liber. Si chiar sa si vorbesc.
Pot sa vorbesc pe 100 de mii de bloguri dar daca vrei sa tac pe blogul tau da-mi un NUP.
Cred ca sunt inca putin suparat. Intuitia…
Stai Adi, nu a fost nimic legat de tine. Este vorba de cu totul si cu totul altceva. Imi pare rau, Moncher!
Trebuie sa recunosc ca am savurat schimbul de idei 🙂 si provocarile comentariilor. Nu imi dau exact seama de impact, un singur lucru e cert: Mari ai inceput sa scrii mai des, ceea ce imi place. La fel de mult cum imi plac si comentariile, GO Adi!
Valentin,
Cred ca am gresit. Poate, intuitia mea a mintit. A trecut, asa… ca un fulg pe langa mine si Io am sarit sa-l agat.
Nu mai stiu daca Maria m-a publicat atunci cand am povestit de ce te pretuiesc foarte mult. Poate mai gasesc prin confuter si-ti trimit.
Cred ca banuiala, la comentariul tau, mi-a venit, chestia cu mestesugitele, sau m-am simtit tintit, atunci cand am bagat de seama ca nu sunt foarte multi vorbitori pe blogul asta si, (nu prea merge virgula dupa „si” dar putem trece de asta) si, atunci Io m-am „tintit” ca, statistic, totusi, comentez cel mai mult sau ma publica Maria mai des, poate „mestesugitele” vin de la mine.
Valentin, imi cer scuze pentru … n-am cuvantul … dar poate merge „prostia asta” si acum cred ca un telefon putea rezolva tot.
Sunt bucuros ca am vorbit, astazi, (desi cred ca a fost ieri, sunt liber si atemporal) cu tine, la telefon. Si ne-am lamurit.
Comunicarea…
GO Adi.
Porniram de la mentorat (un subiect serios pentru tine ) si uite unde ajunseram, la pareri si banuieli stupide. Despre prostii. Si lamuriri. Din nou scuze Valentinului, cu toata sinceritatea.
Despre mentorat: probabil ca daca eram la voi, in BIROU, in DIRECTIE, imi tineam gura (gura mea mare si zgomotoasa? si sloboda? cred ca ma laud, sau poate „ma amagessc” si ma hlizeam si nu stiu sigur daca taceam).
Vrei sa-ti faci o „firma”, o cooperativa pentru „dat sfaturi”?
Cu toata pledoaria ta ca „mentoratul nu este consultata” parca tot am o imagine ca ma duc la americani, la pshi… si ei imi spun „trebuie sa fii baiat bun, cam asa trebuie sa faci dar daca a-i facut-o si n-a mers mai trebuie sa mai faci … foaie verde stalp, curge apa in beci”.
Promovezi o afacere si Io nu ma prind?
Astazi a fost Soare (este stea si se scrie cu litera mare) la noi, la Mare (si ea se scrie cu litera mare).
Si iarasi (intotdeauna, niciodata, cateodata, uneori si mai gasesc Io) se facu aproape 3 jumate, dimineata.
Noapte buna,
Marie.
Adi, cred ca ne cunoastem prea bine. Moncher, poate si eu saream la fel: nu aveai de unde sa stii la ce ma refeream eu. Eu am incercat sa-i spun Marianei, pe care stii ca o pretuiesc foarte mult, ca are aceasta slabiciune de a crede prea usor oameni pe care d’abia i-a cunoscut. Deci nu e cazul tau si mai mult, nu-mi mai multumi atat ca ametesc. Ma simt prost! Si eu te pretuiesc pe tine f.f. mult, chiar daca am mai avut noi mici dispute…Hai sa terminam cu asta si sa sarim pe articolele Marianei, sa le comentam, cu bune si rele.
De fapt am gresit: nu te mai scuza atat. Nu ai niciun motiv!
Ce afacere sa promovez frate? (:-))
Mentoratul e moca…
Bicoz de ce este moca. Sfaturile, bune, ar trebui sa fie pe bani… daca mentoratul nu este consultanta… atunci ce este? Cel care beneficiaza (cam de rahat formulare dar reformulez) cel care foloseste sfaturile bune castiga bani si atunci (nu spun consultanta, nu spun cuvintele alea GB) sfaturile primite nu sunt „marfa”? Marfa este pe bani. Marx si ceilalti doi spumosi mentorii cu care am crescut parca asa spuneau „bani – marfa – bani”.
Frate!
Ce este moca pe lumea asta?
Daca esti in stare sa dai sfaturi, ma rog, sa mentorezi, de ce nu faci o afacere?
Hai la mentorat!
Valentin,
Ai dreptate. Cred ca trebuie sa inchidem toata discutia si scuzaraia… M-am repezit. Comdeabitiud.
Gura mare ce sunt…