Cu ce m-am ales dupa Advanced Master NLP…

Asa, pur si simplu, in dimineata asta m-a ajuns gandul sa fac o lista cu ce m-am ales dupa anii (cam 4) in care am sudiat NLP-ul pana la nivelul de Advanced Master. Si am chef sa fac lucrul asa absolut spontan, scriind tot ce-mi vine in minte, in ordinea in care imi vor aparea. Ar putea deci sa fie ceva haotic, relevant doar pentru mine. Daca se intampla totusi sa-ti fie si tie de folos ce voi scrie si sa-ti poti face o idee despre ce ar putea sa-ti aduca NLP-ul ….cu atat mai bine!
Sa-ncepem deci dragii mei:
1. S-a lipit de mine modelul preciziei si ori de cate ori aud un „Niciodata” imi iese spontan replica „Chiar niciodata?” iar la un „Nu pot” rar ma stapanesc sa nu intreb : „Ce te opreste?” (e adevarat ca uneori intreb si „Ce ai avea nevoie ca sa poti?” sau “Cum ar fi daca ai putea?”). Multa claritate a adus acest model in viata mea, recunosc!
2. Ma surprind adeseori privind oameni necunoscuti, pe strada, in metrou, sau mai stiu eu pe unde si intelegand cate ceva din procesele interne ce se petrec in ei doar urmarindu-le ochii. Acum stiu ca privirea care se duce in stanga jos arata cel mai adesea un dialog interior: „Oare ce-si spune chiar in clipa asta?” – ma gandesc;
3. Imi place ca nu exista esec ci doar feedback si ma bucura tare sa stiu ca am cu mine toate resursele de care am nevoie. Si restul presupozitiilor NLP au adus perspective interesante in viata mea;
4. Duc cu mine cum s-ar zice, un rucsac de ancore pe care stiu ca le pot folosi la nevoie. Cea mai draga mi-e ancora de relaxare. E suficient sa-mi readuc in minte senzatia de racoare placuta cand las capul usor pe spate in apa piscinei si ma pregatesc sa fac pluta. Amintirea acestei senzatii ma duce mereu intr-o stare de relaxare. Chiar acum cand scriu asta … parca incepe sa ma incerce (:-))
5. Stiu ca eu cea de acum, ma pot duce pe linia timpului meu, pana la un moment trecut si ca pot schimba acolo ceva, astfel incat sa nu mai duc cu mine in prezent cine stie ce greutate. Pare un soi de woodoo dar e de fapt atat de simplu;
6. Am studiat o multime de metaprograme iar pe unele dintre ele le remarc spontan la cei din jur. Stiu ca exista oameni care se motiveaza fugind de ceva iar altii aspirand la ceva (“Nu vreau sa mai fiu sarac” vs “Vreau sa fiu bogat” ar fi dor un simplu exemplu) si stiu ca intr-un fel vorbesti cu unul pentru a-l convinge si altfel cu celalalt. Reusesc sa-i citesc pe cei care au nevoie de recunoasterea celor din jur pentru a sti ca au facut un lucru bun si pe cei care pur si simplu stiu in ei insisi acest lucru; La fel pe cei care cauta in orice lucru nou o asemanare cu ceva ce au mai trait sau pe cei care cauta o diferenta. Pe cei care gandesc in mare sau in mic si asa mai departe. Partea asta cu metaprogramele este de-a dreptul fascinanta;
7. Am invatat multe despre mentori si cred ca de aici mi se trage faptul ca mi-e tare drag sa fiu la randul meu mentor;
8. Stiu sa identific o criza si cum sa intervin in diferite etape ale ei chiar daca la inceput lucrul asta m-a speriat tare;
9. Am invatat sa inteleg si sa desfac in bucati mici o strategie si de aici drumul pana la invatarea modelarii n-a fost lung deloc. Sau poate acum nu mi se mai pare a fi fost lung;
10. Si poate cel mai important dintre toate a fost sa inteleg ca atunci cand nu ma simt Ok e un semn ca ceva nu e aliniat legat de mine si de nivelele neurologice. Poate ceva legat de mediul meu, de un comportament, de abilitati, credinte, valori sau chiar de identitate. Si stiind asta nu-mi ramane decat sa-mi iau traista de scule a NLP-ului si sa intervin acolo unde e nevoie.
Imi vine sa rad, am putea zice ca NLP-ul m-a transformat intr-un mester al propriei mele vieti. Si chiar asa e!