Am dat la istorie ca n-a fost nimeni in clasa a XII-a sa ma indrume cum sa aleg

Mi se intampla tot mai des sa vad oameni super scoliti intr-un domeniu lucrand in cu totul altul, fara nicio legatura (sau cu una firava gasita ca scuza sau ca element de diferentiere) cu ceea ce au invatat la scoala. Am intalnit juristi lucrand in creatie publicitara, medici in banking, arhitecti in management de restaurant, inginer in contabilitate, profesori in imobiliare, istorici in training pe managementul timpului, muzicieni in vanzari auto si am listat doar cazuri concrete cu care eu m-am intalnit de-a lungul timpului.
M-a bucurat intalnirea cu fiecare dintre ei si am apreciat modul cum s-au adaptat noului domeniu, cum si-au cladit noi cariere de succes dar nu m-am putut abtine sa nu-i intreb, pe fiecare dintre ei, ce i-a manat pe alt drum decat cel pe care pornisera initial?
Cel mai des am primit raspunsul ca asa a fost sa fie, ca intr-a XII-a nu era nimeni care sa-i ajute sa alega, ca era nevoie sa faca si ei o facultate, oricare ar fi ea.
Cred ca exista o acuta lipsa de coachi de cariera care sa ajute la limpezirea deciziilor si la conturarea unor optiuni bazate pe pasiuni adevarate, pe alegeri in cunostinta de cauza, pe urmarirea unor vise. Si uite asa, resursa super limitata numita timp, pe care cel mai des o cheltuim cu mai mare lejeritate decat ne-am cheltui banii, e irosita in van pe studii aprofundate ce nu vor folosi cu adevarat, la potentialul lor maxim, nimanui.
Desigur ca se poate intampla sa nu te mai regasesti in domeniul in care te-ai pregatit si sa te atraga irezistibil alt domeniu dar cred ca astea ar putea fi mai degraba exceptii decat reguli si ar putea sa se refere la domenii noi sau cu totul noi despre care nu existau prea multe informatii la momentul alegerii.

Am vazut si prin curti straine, prin Europa sau America aceasta tendinta si-i vad 2 cauze principale:
Pe de o parte vina domeniilor prea permisive (slava domnului ca un avocat nu se poate face peste noapte medic sau arhitect!) care imbratiseaza – pe ideea experientei de viata, a inteligentei native si a atitudiniii proactive – specialisti din alte domenii. Pe de alta parte lipsa coachilor de cariera si a interesului fata de orientarea clara de la bun inceput a tinerilor catre o profesie pe care sa o transforme in cariera!
Coachii ar trebui sa iasa la rampa si sa puna umarul la efortul asta pe termen lung! Pentru ca merita.